tag:blogger.com,1999:blog-62978979285238872932024-02-18T20:18:17.792-08:00De'ale Corinei (si cateva de'ale mele)Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.comBlogger28125tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-77461070690914243122016-08-03T06:41:00.002-07:002016-08-03T06:41:54.337-07:00CurateniaIn timpul unei crize de nervi - evident ca nu mai stiu de la ce a pornit - , ascunsa sub pat, se tanguia, nu vroia sa iasa, nu ma accepta, era taaare necajita. Si furioasa:<br />
- Va dau pe amandoi afara din casa!<br />
- Da? Si dupa aia ce faci tu aici, singura?<br />
- Fac curatenie!<br />
Pam pamAnonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-73056355517631236222016-05-04T03:27:00.002-07:002016-05-04T03:35:41.775-07:00Momentul X - Intarcarea :)Mi-am dorit f mult sa alaptez. Si am alaptat. 4 ani si 3 saptamani fix. Am alaptat la cerere, oricand, oricat si oriunde - chiar si in telecabina de la Mamaia, daca e sa-mi amintesc locuri mai ciudate :). Si a fost frumos si natural. <br />Initial am zis macar 3 luni, cand am ajuns la pragul de 3 luni am zis macar pana la 6 luni, cand am ajuns la 6 luni m-a luat gura pe dinainte si i-am zis Corinei: draga mea, de acum inainte si pana la 5 ani, cat vrei tu. Si a vrut. Am tot auzit ca undeva intre 2 si 3 ani se autointarca. Nimic. Apoi am citit ca totusi, undeva intre 3 si 4... si tot nimic. Dragoste mare cu titele astea. <br />Procesul de intarcare a fost unul lung si natural. Nu mai stiu cand a incetat sa foloseasca titi drept confort cand se lovea sau cand avea un bai. Nu mai stiu nici momentul exact cand a inceput sa doarma toata noaptea. <br />Pana la 5 luni am facut room sharing, ea dormea in patut si o luam de fiecare data cand avea nevoie sa o alaptez. A fost greu pt mine, dar pe vremea aia nu reusesm nicicum sa pricep pozitia de alaptat dintr-o parte, intinsa in pat. La 5 luni, am descoperit cosleeping-ul, fortata de situatie (concediu). Maaare descoperire. Nu prea ma mai trezeam noaptea, lasam doar "instalatia" la dispozitie, si isi gasea singura drumul. La 2 ani a avut o perioada cand, din ceva motiv inca necunoscut sugea intr-un fel in care am ajuns sa am rani mai puternice decat la inceputurile alaptarii. Ma batea gandu sa o intarc. Dar dragostea era prea mare, si gandul nu m-a batut destul, asa ca am strans din dinti, am pus comprese Multimam (minunea de pe lume) si am continuat. <br />A ajuns acum, in ultimele 6 luni aprox, sa pape titi doar la culcare si la trezire, si rar cerea de drag in timpul zilei cand ma intorceam de la servici, si si mai rar noaptea. <br />Evident ca am auzit diverse comentarii, care mai de care, mai ales dupa ce trecuse de 1,5 -2 ani... Ca vai, ca e mare, ca ai de gand sa alaptezi pana s-a marita? Ca vai ca e rusine - la asta, spusa de fata cu Cori le-o taiam vehement, si ii spuneam Corinei ca nu e nici o rusine, ci e normal si natural. La restul comentariilor le dadeam ignore. La cei care erau mai cu gura mare le spuneam ca lor li se pare mai normal ca fetita mea sa bea laptele altei mame (vaca) decat laptele mamei ei? Taceau, ca deh, ce mai puteau sa zica? Oricum, m-am bucurat de sustinerea familiei, careia ii multumesc enorm.<br />In decembrie anul trecut, profitand de vacanta de 2 saptamani, am zis ca gata, e timpul sa terminam cu titi, ma gandeam ca numa bine ca sunt acasa, avem timp de dragaleala, sa fiu alaturi de ea, etc. Am inceput sa beau ceai de salvie, s-a simtit scaderea lactatiei, dar cum ea insista, laptele tot venea. Planul s-a dus pe apa sambetei cand m-am apucat eu de bocit la modul f grav cand ma gandeam ca no, acum e ultima data cand suge seara, acum e ultima data cand suge dimineata, etc. Plus ca nu o anuntasem dinainte de intentia mea, nu aveam un plan concret... asa ca am renuntat si am zis ca a veni si vremea aia. <br />Si a venit. Cu 2 saptamani inainte de Pasti am anuntat-o ca peste 2 saptamani terminam cu titi, ca se termina laptele, ca asa e natural, ca e mare, ca...diverse povesti. Am intrebat-o cum se gandeste ca va adormi dupa ce nu vom mai avea titi. Mi-a zis ca sa-i pun in sticluta lapte de cocos si o sa puna sticluta la titele mele si o sa zica ca e lapte de la mine.<br />Ii mai aduceam aminte din cand in cand ca se apropie termenul. Nu comenta, da nici nu ma baga in seama neaparat. In aceste 2 saptamani a scris Adriana postul despre intarcarea fetitei mai mici si folosirea uleiului de menta. Pfuuu, mana cereasca, a venit la fix postul, ca numa gandul la ceaiul de salvie imi intorcea stomacul pe dos. Asa ca am inceput sa iau si eu capsule cu ulei de menta. Cori a vazut ca intradevar laptele e tot mai putin. <br />Luni seara a fost prima seara in care trebuia sa adoarma cu mine dar fara titi. Dimineata m-am facut cu putin ulei pe sani (Corinei nu ii place menta, ca o pisca), a simtit mirosul, i-am zis ca acum titele nu mai fac lapte, doar un pic de menta. Ma asteptam la jeliri, plansete, scandal. Si vaaai, a fost atat de lin si de frumos, a baut din sticluta lapte de cocos, dupa exact acelasi comportament pe care il avea cand sugea titi. Am leganat-o langa mine, am pupat-o, i-am multumit pentru perioada minunata de alaptat, si pentru perioada minunata care va urma. Si a adormit, lin, simplu, frumos, in 10 minute. <br />Nu am indraznit sa ma bucur prea tare, ca am zis deh, e ca la gradi, prima zi e bine, ca nu isi da seama ce se intampla, vedem a doua zi. Ieri, a fost la fel. A cerut titi, i-am explicat ce si cum, a baut lapte de cocos, a dragalit titele, si-a bagat capul in ele, le-a jelit 3 secunde (mi-au dat si mie lacrimile), apoi s-a cocotat pe mine si a adormit. <br />Cam asa a fost la noi. Lung, frumos si implinitor. Multumesc Cori, iubirea vietii mele.<br /><br /><br /><br /><br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-77672716117689116652016-02-23T05:50:00.000-08:002016-08-03T06:00:54.074-07:00Cateva scurteNe jucam de-a zane, magie, treburi de astea serioase. Cori isi ia bagheta magica si imi zice:<br />
- Stai asa, sa te <i>magiciez.</i><br />
<br />
<br />
Intr-o seara, inainte de culcare, ne dragaleam. Ma rog, eu o dragaleam pe ea, si ea primea dragalelile asa, cu o oarecare doza de "lasa-ma da' mai zi".<br />
- Te iubesc, ai inteles? zic eu<br />
- Da.<br />
- Ce ai inteles?<br />
- Bine.<br />
- Zi-mi ce ai inteles?<br />
- Am inteles ca tre' sa <i>cercuiesc</i> acolo asa (in timp ce descria un cerc cu mana).<br />
<br />
<br />
Se juca cu Tati, diverse.<br />
Tati: Eu ma imbrac in costum de bautor de suculetz.<br />
Ea: Adica in pahar?<br />
<br />
La culcare, momentul de declaratii de dragoste infinita:<br />
Imi canta, pe o melodie numai de ea stiuta: "Nu ma mai opresc, nonstop te iubesc"<br />
- Mami, te iubesc de 1000 de ori. Nu, de 1030!<br />
<br />
Isi dorea masca de fluturas, si ne tot explica, in multe cuvinte - sau aceleasi da' intr-o ordine diferita - cat de tare isi doreste si cat de tare sufera ca nu are masca de fluturas:<br />
... si ma tot <i>vaiulesc</i> si eu, ca nu am... (ma vaiet)Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-1143570799499393112016-02-23T05:31:00.000-08:002016-02-23T05:31:26.521-08:00Curge iubireaNu e prima data cand imi spune Cori ca ii place de Buni mai mult decat de mine :)<br />
Azi dimineata, in timpul manavrelor de echipare la gradinitia, imi spune iar:<br />
- De Buni imi place cel mai mult. Ca ea face tot ce vreau eu...imi da tot ce vreau eu...- se mai gandeste un pic - ... face tot ce vreau eu... tu nu faci asa.<br />
- Pai si atunci de mine de ce iti mai place? Daca nu fac tot ce vrei tu?<br />
- Pai prin tine curge iubirea si vine la mine. Si Buni iti da iubire, si se amesteca, si curge la mine iubire din aia amestecata :)Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-37035209219165838192015-10-08T06:23:00.001-07:002015-10-08T06:23:28.178-07:00Din inima<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Caiete, carnetele, agende, tabele, imaginea unor foi maari, pe care sa desenez ideile care imi circula prin cap…</span></div>
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Am o adevarata colectie de caiete care mai de care mai frumoase. Si instrumente de scris. Si o colectie imensa de ganduri, care circula, si circula, unele mai incet, mai lent, altele cu o viteza ca abia le urmaresc :) Si gandurile astea se cer pe hartie. Ei, si am un gand, cum ca pun gandurile pe hartie. :) Si vizualizez procesul. Cum le pun, in ce ordine, cum le categorisesc, cum le enumar, apoi cum le aranjez in functie de categorie, in functie de urmarirea lor cat mai usoara spatio-temporal…</span></div>
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Asta cu categorisirea e o treaba, as zice usor obsedanta. La fel si cea cu urmarirea firului gandurilor, ideilor, viselor. Urmarirea ma ajuta sa vad ca nu doar gandesc, ci si pun in practica. Categorisirea...nu stiu la ce ajuta ea. Banuiesc ca la impresia ca tin sub control totul. </span><br />
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Imi imaginez dosare. Si in fiecare dosar, inserez cate un gand, in functie de unde apartine. Ca si cum gandurile ar fi niste fire de lumina, continand o informatie. Si ea, informatia </span><span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; font-style: italic; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">trebuie</span><span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;"> sa stea intr-un anumit dosar, sa completeze ceea ce deja exista acolo, sa teasa, ca si cum ar tese o bluza. Si tesatura aceea sa se concretizeze in ceva. Preferabil material. De ce trebuie sa stea intr-o categorie? De ce trebuie sa se concretizeze in material? Pentru ca suntem in plan fizic si asa percepem cel mai bine lucrurile? Poate.</span></div>
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Nu reusesc sa inteleg de unde nevoia asta de a urmari lucrurile pe care le fac. Ma premiaza cineva? Au o finalitate bonificata cumva? Sau ar fi mai bine sa ma bucur facandu-le, in loc sa le numar, sa le enumar, sa mai bifez unu pe lista...si apoi, cu lista ce sa fac? </span></div>
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Sa zic ca "ui, am trait?" Cand ma gandesc asa, mi se pare o gluma trista. </span></div>
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Pe de alta parte, cred ca e o lupta intre mintea mea si restul (m)eu. Mintea e cea care are nevoie de categorisiri, urmariri ale realizarilor, ea crede ca primeste ceva daca face ceva, si mai ales daca demonstreaza ca a facut ceva. Cealalta parte din mine, incepe sa simta (ca nu pot sa zic sa inteleaga) ca nu e vorba de finalitate, nu e vorba de a strange un numar de …, de a face o cantitate de…, de a pastra un ritm constant de….</span></div>
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;"> E vorba despre bucuria de a face. Orice iti place. Cand si cat iti place. Nu dai socoteala, nu primesti premiu. Evident, nici nu faci vreun rau cuiva. Iti faci tie o bucurie, si poate o faci si altora…</span></div>
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Si e doar bucurie, si e doar viata, si e doar simtirea momentului, si e doar trairea in prezent. Doar momentul acesta exista. Acum. E singurul pe care il simtim si il experimentam deplin, cu adevarat. </span></div>
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Restul, sunt doar in minte. Si mintea...ei bine ea poate multe, e foarte puternica. Dar singura nu se stie bucura :) asa ca, minte, linisteste-te, am eu grija de tine, sa-ti fie bine. Hai sa ne bucuram impreuna de fiecare clipa. Suna a cliseu? Da, probabil dar numai din cauza ca de fiecare data cand auzi asta zici “aaa, lasa, sigur, traieste clipa...da tre sa ne gandim si la ziua de maine, nu putem sa facem fix numai ce vrem si cand vrem”. Da, hai sa ne gandim. Cu drag si cu incredere ca va fi bine, daca e sa fie. Cu abandon in constiinta si in fiinta si in univers si in energie si in dumnezeu si in divinitate si in tot. Abandon in tot. In bucurie. Sa nu crezi ca asta insemana ca gata, nu mai faci nimic, nu mai mergi la servici, ci doar stai, asa, abandonat in tot (:)) si gata, zici ca iti traiesti viata frumos. Nu. Doar ca abandonul poate coexista foarte bine si cu munca, si cu realizarile si cu tot. Trebuie sa gasesti doza potrivita. Fiecare intelege diferit asta. </span></div>
<br />
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Am expriementat si eu, si am auzit si de la altii, ca in momentul in care ceva in ei, s-a schimbat, si au ajuns sa se deschida lumii, au inceput sa aiba parte de experiente care mai de care mai frumoase, si mai neasteptate. Unele le numeau chiar miracole. </span></div>
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Au inceput sa vada si sa simta viata asa frumoasa cum e ea, cu bune si cu rele (suna paradoxal, nu? e ok, se va ocupa mintea mai tarziu de acest paradox, va face un debate pe tema aceasta...hi hi, si la ce ii va folosi?)</span></div>
<div dir="ltr" style="line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;"><b>Deschide inima, traieste in si din inima. Simte emotia. Cu drag. Cu mult drag.</b></span></div>
<br />
<div>
</div>
<br />
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: 'Times New Roman'; font-size: medium; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 1.38; margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt; orphans: auto; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 1; word-spacing: 0px;">
<div style="margin: 0px;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 14.6667px; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Alina</span></div>
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-82334617909714990642015-09-29T10:36:00.000-07:002015-09-29T10:36:03.336-07:00(Pe)ScenaSe uita la Gasca Zurli, in picioare, in patul din living. La un moment dat, se opreste, isi pune mana in sold, si cu o atitudine ferma si oarecum cu parere de rau zice:<br />
Tati, n-ai ce sa faci, trebuie sa-ti faci alt pat...ca asta o sa fie pescena* mea de acuma. No, si n-ai ce face, ca nu ai unde sa dormi, trebuie sa-ti faci altu. Da din ala din lemn. Din lemn asa, mai moale, de jucarie... da, iti pui si saltea, sa poti sa dormi. *pescena = scena.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-10857377658816926712015-04-15T08:30:00.000-07:002015-04-15T08:30:14.715-07:00Logica la 3 aniEu sunt uimita de cat de curata e mintea copiilor. Si cum judeca ei chestiile care se intampla zi de zi. Si cum surprind esenta lucrurilor. Am multe de invatat.<br />
<br />
Din capitolul "logica la 3 ani", si cum nu ii poti prosti cum vrei tu, chiar daca te crezi mai desptept:<br />
<br />
Intr-o dupa masa, am vopsit-o pe buni. Era cu vopseaua in cap, povesteam, astepta sa-si faca efectul.<br />
Cori, evident cu chef de joaca, are un obicei drag ei, sa se dea pe topogan, topoganul din casa fiind marginea canapelei. Ca sa faca asta are nevoie de ajutorul unui adult sa o ridice pe margine.<br />
- Buni, vreau sa ma dau pe topogan!<br />
- Pai nu pot acum sa te ajut, ca uite, sunt murdara cu vopsea (sa fie clar, vopseaua era doar pe par)<br />
Cori sta cateva secunde, cu privirea care indica munca neuronilor, apoi zice:<br />
- Da esti cu vopsea si pe maini?<br />
- Nu.<br />
- Atunci poti sa ma ridici, ca ma ridici cu mainile, nu cu capul...<br />
<br />
<br />
Recent, avea ceva muci. Nu era racita, doar nasul putin infundat. Buni incerca sa o convinga sa-si sufle nasul:<br />
- Hai Cori, trebuie sa-ti sufli nasul.<br />
- Nu vreau! (asta e raspunsul standard la aproape orice solicitare care nu are un beneficiu direct si evident pentru ea in momentul solicitarii).<br />
- Da trebuie sa-ti sufli nasul, ca sa poti manca.<br />
- Da eu manac cu gura, nu cu nasul.<br />
Pam pam.<br />
<br />
<br />
Dupa masa, acasa, Tati la calculator, eu prin casa, Cori se juca in camera mare. La un moment dat, cu coada ochiului, prinde Tati o miscare in care i se pare ca baga Cori ceva in gura. Pentru ca se juca cu ceva maruntisuri, s-a speriat ca nu cumva sa se inece. Cu o mina ingrijorata si cu vocea tremurand zice:<br />
- Cori, ce ai in gura?<br />
Cori se uita oarecum surprinsa la el, ca si cum nu a inteles intrebarea.<br />
Tati repeta, ingrijorarea din voce crescand, si incercand sa obtina un raspuns cat mai rapid:<br />
- Cori, ce ai in gura? Spune-mi ce ai in gura!<br />
Cu o mina foarte inocenta, in continuare neintelegand de ce Tati e asa agitat, raspunde:<br />
- Dinti.<br />
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-91237800633012454342014-12-26T12:07:00.002-08:002014-12-26T12:07:55.463-08:00Pentru ca nu totul e de vanzareIn vizita la bunici, la colindat. In acelasi timp cu noi e si o matusa acolo. La un moment dat ii spune Corinei:<br />
- Imi canti o colinda?<br />
- Nu deau... (<i>Nu vreau</i>)<br />
- Hai tu, canta-mi, ca te platesc!<br />
Corina se uita la ea cateva fractiuni de secunda, pe fata ei se citea neintelegerea unui concept care in capul ei era foarte clar, cum adica matusa asta nu stie?? si ii raspunde prompt:<br />
- Da' eu nu sunt cumparatura....<br />
Pam pam.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-30423033117563547382014-12-24T14:17:00.000-08:002014-12-24T14:17:24.636-08:00Se duce voceaVesela, prin casa, canta. Bine, canta e mult spus, mai degraba scoate niste sunete destul de supersonice, la un moment dat facandu-ne griji ca vor crede vecinii ca ne-am luat catel.<br />
La un moment dat, topaie o tura, apoi da sa cante din nou. Nu-i mai iese vocea la fel de high ca inainte. Se uita usor nedumerita la mine si zice:<br />
- Mai, nu mai pot sa cant!<br />
- Da ce s-a intamplat?<br />
- Cred ca mi-a plecat vocea.<br />
:DAnonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-86625886902334359392014-12-24T14:12:00.000-08:002014-12-24T14:12:41.081-08:00Cum se sterge un desen animatCori se joaca cu token-ul meu de la ING prefacandu-se ca e calculator. Se uita la ceva desene animate pe el. La un moment dat isi da seama ca unul dintre epidoade nu ii place si zice, in timp ce se indreapta spre baie:<br />
- Ma duc sa-mi aduc niste harteita igenica (hartie igienica) sa-l sterg.<br />
O urmaresc cu gura cascata. Aduce o bucata de hartie igienica, tacticos sterge token-ul, apoi isi priveste satisfacuta munca:<br />
- Data, l-am sters!Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-10868078094633346792014-12-17T05:40:00.000-08:002014-12-17T05:40:07.297-08:00Arabia si IndiaCori pe tron, imi povestea intamplarile zilei:<br />
...<br />
- Si eram in Arabia.<br />
- Si erai singura?<br />
- Nuuuu, cu tati.<br />
- Si ce faceati acolo?<br />
- Te asteptam pe tine.<br />
- Dar eu unde eram?<br />
- In India.<br />
- Si ce faceam acolo?<br />
- Colaje....lipeai chestii pentru mine...si arata c manutele cum lipeam eu chestii in India :)Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-37649693432645965252014-12-17T05:30:00.000-08:002014-12-17T05:31:21.767-08:00Coditele si nerviiEu eram la servici, nu mai stiu exact ce eveniment aveam acolo la care putea sa participe si Cori, dupa masa. Am sunat-o pe Buni si am rugat-o sa o pregateasca pe Cori, merge Tati dupa ea, sa o aduca la distractie.<br />
Dupa ce a reusit sa o imbrace dragut a zis ca ar fi frumos sa-i faca si niste codite. Cori nu se lasa nici cum, cu toate felurile de insistente. La un moment dat, Buni rabufneste:<br />
- No, n-ai decat! Sa te duci la ma-ta fara codite! a lasat-o in pace, si s-a intins pe canapea sa se uite la TV.<br />
Dupa cateva secunde de gandire, Cori s-a pus langa canapea, a pus mana in sold si a zis:<br />
- No, m-am inelvat! Ma duc la ma-ta! Si a pornit hotarata catre usa...Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-14503762979696408492014-12-12T02:59:00.002-08:002014-12-12T02:59:34.750-08:00Mos Nicolae vs Mos CraciunDimineata, primele minute dupa trezire, in apartamentul nostru, fara nici o discutie anterioara:<br />
- Da, noi nu avem horn aici...<br />
- Nu, nu avem horn.<br />
- Ca l-a luat Mos Nicolae si l-a dus, ca sa nu poata veni Mos Craciun.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-52366270987866042962014-12-10T13:50:00.000-08:002014-12-10T14:02:21.187-08:00Mancare pentru DinoSuntem intr-o faza a somnului de seara ceva mai ciudata. Adoarme foarte greu. Dureaza in medie cam o ora sa adoarma. Se foieste, se urca pe mine, se alinta, se cere scarpinata prin diverse parti (mami, starpima-ma la taltaiu asta; mami, starpima-ma la subbatz), se intoarce pe loc 360 de grade de cate 2 ori, ca apoi sa constate ca tot nu e buna pozitia. In fine, dupa cam o ora, cedez si ii spun pe un ton mai categoric:<br />
- Corina, gata cu foitu; si intorsu', te rog frumos sa inchizi ochisorii si sa dormi, e deja foarte tarziu.<br />
Apoi, pe un ton mai bland:<br />
- Lasa ganditu' si preocupatu' (intuiesc ca se framanta cu ceva) acuma seara, avem maine timp sa ne gandim si sa ne preocupam, ok? Acuma dormi.<br />
Si se revarsa framantarile ei, cele care nu ii dadeau pace sa doarma linistita:<br />
- Da mami, sa-i dici la Mos Taciun sa nu-mi mai aduca mantarica. N-am idee de cand ii aduce ei Mos Craciun mancare...<br />
Eu raman nedumerita: Poftim?<br />
- Da, sa-i dici sa-i aduca niste oase la Dino, ca eu am multa mantarica in bultita, si Dino nu are multe oase, si sa-i aduta lui multe oase, sa aiba si el multe oase sa pape. (Repetarea aceluiasi grup de cuvinte e pentru ea doar o forma de a accentua importanta celor spuse, sa fie clar despre ce vobim aici, da?)<br />
<br />
Si ca sa fie clar si cine e Dino:<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhd3yzj0lLCt74J7IkDdWMj6TXD1BunRsF_oSTkXliHTWBizAgSQ93nUDvDakWJ2vN9zcZZXWSGNzF1mVhG9VtHOcp33_rPtTSWz0Zry-4gvTEZk0RdpBt4c9vdhxfUw0g7BkiY6hZhWp8/s1600/015.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhd3yzj0lLCt74J7IkDdWMj6TXD1BunRsF_oSTkXliHTWBizAgSQ93nUDvDakWJ2vN9zcZZXWSGNzF1mVhG9VtHOcp33_rPtTSWz0Zry-4gvTEZk0RdpBt4c9vdhxfUw0g7BkiY6hZhWp8/s1600/015.JPG" height="240" width="320" /></a></div>
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-61881947364024785392014-12-10T01:45:00.000-08:002014-12-10T01:45:37.109-08:00Zapada rece si revoltaN-as putea spune ca, luata din context, aceasta poveste este amuzanta, dar pentru noi, aseara, a fost extrem de savuroasa.<br />
Ne pregatim de iarna, povestim despre zapada, oameni de zapada, saniuta, cantam cantelcele si ne facem planuri cum ne vom juca in zapada. Noi adultii...asa, mai rezervat, ca prognozele meteo nu prea sunt favorabile. Corina insa, e nerabdatoare tare, desi, neavand inca notiunea timpului, nu putem defini prea bine termenul de nerabdare :)<br />
Anul trecut nu a vazut nici un strop de zapada - ca nu a fost in zona noastra, si prin alte parti nu am mers. Acum doi ani, s-a balacit la propriu in ea, doar ca era asa de bebelasa, ca nu isi mai aduce aminte constient.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0Y_fKG-lh2oJgBzImrxdmJUfTMOg9SZuL0LV8tE089xq86GA9xzJ0taGbJWNeFR0sxoSog_p8B4f_Ek6yI8zEoj-PJuF3Bdf0FL19wMrfP9bRxEY12-ghnHUmcDb2MIU9rH3ZzXFOwZU/s1600/055.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0Y_fKG-lh2oJgBzImrxdmJUfTMOg9SZuL0LV8tE089xq86GA9xzJ0taGbJWNeFR0sxoSog_p8B4f_Ek6yI8zEoj-PJuF3Bdf0FL19wMrfP9bRxEY12-ghnHUmcDb2MIU9rH3ZzXFOwZU/s1600/055.JPG" height="240" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
Aseara, ploaia de peste zi, in zona Polusului, s-a transformat in zapada. Mai apoasa ce e drept, dar a reusit sa se depuna intr-un strat de 2-3 cm in curte si pe masini. Cand am plecat de la Buni, Cori vazut zapada, incantata, hai sa ne jucam, hai sa facem om de zapada, hai sa.. Am temperat-o putin, ca inca ningea foarte tare, si ne cam grabeam sa ajungem acasa, i-am zis ca ne jucam a doua zi. Ca sa existe totusi un compromis, i-a cerut taticului sa-i dea niste zapada de pe masina. Practic, a fost primul ei contact constient cu zapada. Tati i-a pus niste zapada in manuta, si mi-a dat-o in brate, in masina.<br />
Tinand zapada in palma, cu mana usor tremurand, cu fata intrebatoare, ca oare ce o fi senzatia asta:<br />
- Uite mami, mi-a dat tati zapada... si ma priveste in continuare nedumerita.<br />
- Si e rece iubire?<br />
- Da... e rece... zice ea, usurata ca intelege ce se intampla de fapt.<br />
- Da iubire, zapada e rece, hai sa o aruncam asta afara, si maine, cand ne luam manusile, iti iei alta zapada la mana. Zic asta, iau zapada din mana ei si o arunc afara.<br />
Sta putin, judeca ceva si apoi zice:<br />
- Da, sa faca tati cald in masina, si o putem lua inapoi, ca nu mai e rece.<br />
Ne amuzam noi bine, apoi incepe revolta:<br />
- Da de ce nu mi-ai dat manusi?<br />
- Nu mi-am dat seama ca e asa frig, si asa multa zapada, cand am venit noi acasa, inca ploua. Lasa ca luam maine manusile.<br />
- Da de ce nu mi-ai dat manusi? Cum se poate asa ceva?! si "saniuta fuge, nimeni n-o ajunge" are manusi, si toti copiii au manusi, numai mie nu mi-ai dat. Nu se poate asa ceva!<br />
Radem in surdina, pentru ca problema ei e adevarata pentru ea, raman si fara explicatie, alta decat cea spusa anterior, pe care o repet totusi ca pe o poezie, in speranta ca o va accepta totusi. Dupa inca niste proteste cu variatiuni din aceleasi cuvinte, cumva proceseaza mesajul meu si spune, ca o concluzie:<br />
- Da, maine imi dai manusi. Asa ceva se poate.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-38340798707655852862014-12-07T11:53:00.002-08:002014-12-07T11:54:57.889-08:00Femininul intuitivLa televizor ceva emisiune...la un moment dat sunt prezentate niste tanti imbracate in costum popular din Maramures.<br />
- Ce-i aia?<br />
- E o tanti in costum popular.<br />
- Populara mami, ca e fetita.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-38484778342374893532014-12-07T11:51:00.002-08:002014-12-07T11:51:41.766-08:00Barba BunuluiVizita la bunici, ne pregatim de plecare, pupici la toata lumea. Cori ii intinde si la Bunu niste buze tuguiate, si dupa ce il pupa ii spune foarte serios:<br />
- Bunule, da-ti barba la o parte, ca ma inteapa.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-51685450851676098322014-12-06T12:17:00.001-08:002014-12-06T12:17:31.465-08:00"Puii mei"Intr-un episod din Masha and the bear, ursul ajunge in situatia sa cloceasca un ou de pinguin. Corinei ii place foarte mult faza de clocit, si se mai joaca cu diverse obiecte, despre care spune ca sunt oua si le "toceste" (cloceste).<br />
Cateodata ii cere bunicii cate un ou adevarat, si primeste ou adevarat, dar fiert, ca sa eliminam riscul de mizerie prea mare in caz ca se sparge.<br />
Ieri a facut un upgrade major si a cerut - si primit, ca altfel nu accepta - un ou adevarat nefiert. Cu mari emotii am tot incercat sa o fac sa renunte la el.<br />
La un moment dat a venit cu el la mine si mi l-a dat sa il tin. L-am ascus rapid langa mine.<br />
- Unde mi-e uoul?<br />
- ..l-a mancat catelul...(era un catel de jucarie in preajma)<br />
Se intoarce disperata de la mine, se uita la buni, ridica din umeri si isi intoarce mainile cu palmele goale in sus, gesticuland hotarat:<br />
- Uoul meu...l-a mantat tatzelul...si atuma eu tum mai fac pui??Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-55378238085109612942014-12-05T04:04:00.000-08:002014-12-06T12:21:04.685-08:00Cand "veninoasa" e un alintCori foloseste unele cuvinte fara sa le inteleaga sensul.<br />
Printre altele ii plac serpii, ii aduce la grad de dragalasenie, si toti serpii sunt fetite, 'cause they're just soo cute. In consecinta, faptul ca i-am spus ca unii serpi sunt veninosi, s-a transformat in ceva pozitiv in creierasul ei.<br />
Aseara eram suparata si necajita ca mi-am pierdut token-ul de la Garanti. Il cautam prin casa, Cori ma intreaba ce caut, ii spun, ii spun si ca sunt necajita ca l-am pierdut, se ingrijoreaza si incearca sa ma faca sa nu mai fiu suparata in felul pe care il stie acum cel mai bine: imi cauta o jucarie sa-mi dea, ca sa-mi treaca supararea. Si in timp ce face asta, ma si alinta un pic:<br />
- Mamitutza mea dada si tzumpa si deninoasa.... <i>(Mamicutza mea scumpa si draga si veninoasa)</i><br />
Eu primesc complimentul cu drag, ca e din tot sufletelul ei :)Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-6750128167346694242014-12-03T23:56:00.001-08:002014-12-03T23:56:46.781-08:00Cugetare de searaSeara, joaca de dinainte de culcare, se urca in brate la tati, se tolaneste pe picioarele lui si foarte nonsalant zice:<br />
- Cred ca mi-e lene.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-16994440725196991502014-12-03T02:58:00.002-08:002014-12-07T11:55:15.218-08:00SomnulDimineata, tati face de mancare, prajeste niste orez. Eu incerc sa o trezesc bland pe Cori, e la mine la titi. La un moment dat, galagie in bucatarie, tati a pus sos de soia in tigaie si sfaraie, face galagie.<br />
- Tati, nu mai face dalagie....<br />
- Da iubita, tati nu face galagie, face de mancare, si tu trebuie sa te trezesti, sa mergem la buni, sa ne jucam....avem treaba azi.<br />
Se intoarce cu botic la mine la titi si se cuibareste acolo:<br />
- Da' io mai am de dormit.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-62414265483860323272014-12-03T00:45:00.003-08:002014-12-03T00:45:38.350-08:00Pur si simpluDupa masa, acasa, vremea mesei.<br />
- Iubita, vrei sa iti aduc ceva de mancare?<br />
- Nu deau (nu vreau)<br />
- Hai sa-ti dau totusi niste mancare.<br />
- Nu deaaaau.<br />
- Da de ce nu vrei?<br />
- <b>Pur si simplu</b> nu deau.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-21768220980136645082014-12-03T00:42:00.003-08:002014-12-03T00:42:35.041-08:00PreferinteLa Carrefour, cumparat de'ale gurii. Ne apropiem de vitrina cu masline, o rog pe tanti sa-mi dea niste kalamata si intre timp o intreb si pe Cori:<br />
- Vrei sa-ti iau si tie ceva masline?<br />
Se uita prin vitrina, apoi imi arata unele verzi, cu umplutura de ardei si zice:<br />
- <b>As prefera</b> de'astea.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-26027140674348024572014-12-03T00:39:00.002-08:002014-12-03T00:39:46.777-08:00OlitaDimineata:<br />
- Iubita, sa-ti aduc olita?<br />
- Mmmm, nu <b>neaparat</b>...Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6297897928523887293.post-8074708075326870752014-12-02T05:53:00.001-08:002014-12-07T11:55:27.616-08:00Cum se negociaza la 2 ani si 7 luni<b>Context:</b> cand vine momentul sa ne imbracam sa plecam undeva, indiferent unde, Cori nu are chef de imbracat. Daca suntem la Buni, activitatea preferata e sa alerge ture prin casa, in jurul canapelei. Ca sa nu ma enervez si sa strig la ea, de obicei abordarea este: ok, cate ture mai ai nevoie sa alergi pana vii sa te imbrac? imi spune (si imi arata si cu degetele) "doua si data" (inca nu pronunta toate sunetele). Evident ca inca nu e constienta ce inseamna o tura, desi am inceput sa o invatam, astfel ca alearga cateva ture, pana la un moment dat cand se simte confortabil ca s-a jucat destul si vine cuminte sa o imbrac.<br />
<b>Negocierea: </b>intr-o zi trebuia sa plecam undeva, incepe sa alerge.<br />
- Cori, cate ture mai alergi inainte sa vii sa te imbrac?<br />
- Inta doua si data. dei asa? (inca doua si gata. vrei asa?)<br />
- Ok.<br />
Si alearga vreo 17 ture.<br />
- Cori, gata, hai ca ai facut 2 ture, hai sa te imbrac.<br />
- Numa una si data. Si imi arata si cu degetul.<br />
Eu imi pierd un pic rabdarea, si zic:<br />
- Nici o tura, ca deja ai facut vreo 17, lasa-ma, hai sa te imbrac sa mergem. Se uita sa cu niste ochi mari la mine, gandeste 2 secunde, apoi zice:<br />
- Inca doua ture si data (si evident imi arata si cu degetele) si o porneste la fuga, sa-si faca turele.<br />
Pam pam.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/12463461318741432711noreply@blogger.com0